Gingivita
Sângerarea în cavitatea bucală nu este normală; nici coborârea nivelului marginii gingivale; dar nici acoperirea dintelui de către gingie! Cine poate să raspunda la întrebarea: de ce un pacient recurge la atâtea amânări? sau, de ce poate un pacient să creadă că “s-ar putea să nu fie chiar aşa de grav”?
În stadiul iniţial, infecția afecţiunea se situează la nivel gingival - se numeşte gingivită, reprezintă un stadiu reversibil al afecţiunii şi poate fi tratată complet. Acumularea bacteriilor se realizează datorită acumulărilor de resturi alimentare iar sarcina sau unele condiţii medicale(diabetul, afectările renale, hepatice) pot duce frecvent la instalarea gingivitei, datorită imunității scăzute.
Cât este de grav dacă am gingivită
Problemele gingivale medical vorbind, reprezintă afectarea limitată a ţesutului gingival, ea putând fi localizată la un dinte, un grup de dinti(3-4), sau la toţi dinţii(generalizată). Aceasta înseamnă că, atât timp cât structurile osoase nu sunt afectate, situaţia este total reversibilă, în condiţiile unui tratament corect.
Majoritatea pacienţilor au momente(perioade) în care nu reusesc să efectueze un periaj corect, ceea ce va duce la apariţia unor zone de acumulare de placă bacteriană, mai ales în apropierea gingiilor. Această încărcare bacteriană va produce o reacţie de inflamare a marginilor gingivale, primul simptom fiind sângerarea şi modificarea culorii(gingia devine rosie). Apoi apare modificarea volumului marginii gingivale(umflarea marginii gingivale) şi mirosul neplăcut al respiraţiei(halena). Dacă pacientul rămâne indiferent la această semnalizare, se obişnuieşte, tolerează, evoluţia este fie spre generalizarea gingivitei fie spre progresia în profunzimea osului, pe lângă rădăcină, declanşând afecţiunea parodontală. Distrucţia osoasă este ireversibilă dar, printr-un tratament corect şi urmărire controlată, poate fi stopată.
Deci, factorul care declanşează cele două afecţiuni este placa bacteriană.
Aceasta este o masă aderentă vâscoasă, incoloră iniţial(devine albicioasă dupa câteva zile), compusă din bacterii şi resturi alimentare. Odată cu trecerea timpului, compoziţia bacteriană devine mai diversificată, speciile bacteriene care apar mai târziu, sunt considerate a fi cele mai agresive. Totodată, dupa 12-14 zile se produce mineralizarea plăcii bacteriene, fiind urmată de apariţia tartrului dentar, care devine suport pentru noi bacterii; acesta este o structură care nu poate fi îndepărtată prin manoperele uzuale de periaj, de aceea este necesară îndepărtarea totală a lui, în cabinetul stomatologic. Complexul cauză – efect se produce şi datorită apariţiei sensibilităţilor gingivale care duc la o reacţie de evitare a periajului în zonele afectate; acesta este cercul vicios placă bacteriana-inflamaţie gingivală.
Este important ca medicul să stabilească diagnosticul iar pacientul să înteleagă implicaţiile unei reacţii incorecte de aşteptare prelungită până la începerea tratamentului. Deoarece durerea nu apare imediat, este bine ca pacienţii să înteleagă că sângerarea este un simptom serios de alarmă şi că aceasta semnifică existenţa unor microleziuni în zona gingivală interioară, situată înspre dinte. Îngrijorarea care apare prea târziu, nu foloseşte nimănui dar mai ales nu rezolvă situaţia. Pacientul căruia i se confirmă afectarea parodontală, trebuie să fie o persoană care înţelege afecţiunea şi decide să ofere maximum de suport medicului, în stoparea afecţiunii.
În stadiul iniţial, infecția afecţiunea se situează la nivel gingival - se numeşte gingivită, reprezintă un stadiu reversibil al afecţiunii şi poate fi tratată complet. Acumularea bacteriilor se realizează datorită acumulărilor de resturi alimentare iar sarcina sau unele condiţii medicale(diabetul, afectările renale, hepatice) pot duce frecvent la instalarea gingivitei, datorită imunității scăzute.
Cât este de grav dacă am gingivită
Problemele gingivale medical vorbind, reprezintă afectarea limitată a ţesutului gingival, ea putând fi localizată la un dinte, un grup de dinti(3-4), sau la toţi dinţii(generalizată). Aceasta înseamnă că, atât timp cât structurile osoase nu sunt afectate, situaţia este total reversibilă, în condiţiile unui tratament corect.
Majoritatea pacienţilor au momente(perioade) în care nu reusesc să efectueze un periaj corect, ceea ce va duce la apariţia unor zone de acumulare de placă bacteriană, mai ales în apropierea gingiilor. Această încărcare bacteriană va produce o reacţie de inflamare a marginilor gingivale, primul simptom fiind sângerarea şi modificarea culorii(gingia devine rosie). Apoi apare modificarea volumului marginii gingivale(umflarea marginii gingivale) şi mirosul neplăcut al respiraţiei(halena). Dacă pacientul rămâne indiferent la această semnalizare, se obişnuieşte, tolerează, evoluţia este fie spre generalizarea gingivitei fie spre progresia în profunzimea osului, pe lângă rădăcină, declanşând afecţiunea parodontală. Distrucţia osoasă este ireversibilă dar, printr-un tratament corect şi urmărire controlată, poate fi stopată.
Deci, factorul care declanşează cele două afecţiuni este placa bacteriană.
Aceasta este o masă aderentă vâscoasă, incoloră iniţial(devine albicioasă dupa câteva zile), compusă din bacterii şi resturi alimentare. Odată cu trecerea timpului, compoziţia bacteriană devine mai diversificată, speciile bacteriene care apar mai târziu, sunt considerate a fi cele mai agresive. Totodată, dupa 12-14 zile se produce mineralizarea plăcii bacteriene, fiind urmată de apariţia tartrului dentar, care devine suport pentru noi bacterii; acesta este o structură care nu poate fi îndepărtată prin manoperele uzuale de periaj, de aceea este necesară îndepărtarea totală a lui, în cabinetul stomatologic. Complexul cauză – efect se produce şi datorită apariţiei sensibilităţilor gingivale care duc la o reacţie de evitare a periajului în zonele afectate; acesta este cercul vicios placă bacteriana-inflamaţie gingivală.
Este important ca medicul să stabilească diagnosticul iar pacientul să înteleagă implicaţiile unei reacţii incorecte de aşteptare prelungită până la începerea tratamentului. Deoarece durerea nu apare imediat, este bine ca pacienţii să înteleagă că sângerarea este un simptom serios de alarmă şi că aceasta semnifică existenţa unor microleziuni în zona gingivală interioară, situată înspre dinte. Îngrijorarea care apare prea târziu, nu foloseşte nimănui dar mai ales nu rezolvă situaţia. Pacientul căruia i se confirmă afectarea parodontală, trebuie să fie o persoană care înţelege afecţiunea şi decide să ofere maximum de suport medicului, în stoparea afecţiunii.