Un dinte poate avea nevoie de un tratament endodontic atunci când:

• Există o carie profundă, până în vecinatătea nervului;
• Există o fractură a coroanei dentare, care se extinde în apropierea camerei pulpare sau a deschis camera pulpară;
• Există o fisură a coroanei care determină o hipersensibilitate, ce va duce la instalarea unei pulpite;
• Există o inflamaţie a pulpei dentare, instalată consecutiv persistenţei unei hipersensibilităţi dentinare;
• Există o inflamaţie a pulpei dentare, instalată concecutiv unei traume repetitive, pe acel dinte;
• Există o inflamaţie a pulpei dentare, instalată după şlefuirea unui dinte în scop protetic.

Terapia canalului radicular este necesară atunci când nervul unui dinte este afectat prin( carii profunde, fisuri, fracturi) sau când infecția este dispersată în interiorul canalului; are scopul de a salva dintele şi de a bloca propagarea infecţiei spre/prin osul care înconjoară rădăcina dentară. Azi nu pote fi concepută efectuarea terapiei endodontice fără existenţa unor serii de radiografii, relaţionate cu etapa de tratament. Un “canal” este termenul folosit pentru a descrie cavitatea naturală din centrul unui dinte. Această zonă(camera pulpară )are un conținut de ţesut moale, viu care conţine vase de sânge şi filamente nervoase.

Prin eliminarea pulpei dentare se urmăreşte golirea completă a acestui spaţiu şi îndepărtarea tuturor bacteriior care se pot infiltra în pereţii laterali ai rădăcinii; acest procedeu poate fi realizat într-o singură şedinţă(situaţie ideală) sau în câteva şedinţe pe parcursul cărora se aplică substanţe antibacteriene în interiorul dinţilor. Dacă este lăsată netratată, infecţia poate provoca un abces, care va duce la umflarea feței și a gâtului și la pierderea de masă osoasă în jurul rădăcini dentare. Un abces pe o radiografie arată ca o "pată întunecată" lângă vârful rădăcinii. Aceasta este de fapt pierderea de masă osoasă la nivelul maxilarului.

Fiecare dinte are un anumit număr de canale(aproape egal cu numărul de rădăcini) molarii având un număr variabil(3-4 canale). Forma canalelor este în general conică, alungită, dar anomaliile(existenţa unor rădăcini curbe, prezenţa unor canale ramificate spre lateral pot face din terapia endodontică o terapie dificilă. Radiografiile permit verificarea poziţiei vârfului acului în raport cu porţiunea terminală a rădăcinii. Atunci când simptomatologia şi radiografia confirmă acurateţea extirpării, se aplică substanţele cu ajutorul cărora se sigilează spaţiul endodontic, urmând ca dintele să fie apoi reconstituit şi refuncţionalizat.

Multă vreme această terapie era privită cu rezervă deoarece, de obicei după prima experienţă de “scoatere a nervului” era dificil să mai determini un pacient să accepte această manoperă. Existenţa durerilor intense pe parcursul manoperei a fost cu siguranţă un motiv puternic în decizia de efectuarea extracţiei dentare. Azi pacienţii reusesc să înţeleagă importantă fiecărui dinte în echilibrul arcadei dentare, necesitatea efectuării pulpectomiei, dar mai ales beneficiile generate de păstrarea dintelui în os. Terapia se realizează doar sub anestezie(locală), este complet nedureroasă, durează aproximativ o oră. Extirparea nervului se face printr-o zonă de acces care se situează în centrul/axul dintelui. După ce trece efectul anesteziei, durerile în majoritatea cazurilor(cele necomplicate) dispar complet, dar uneori totuşi poate râmâne activă o presiune(1-2 zile) care se resimte mai ales la strângerea dinţilor. După sigilarea canalelor, dintele este preferabil să fie acoperit cu o coroană. Daca distrucţia dintelui este minimală, se poate aplica o obturaţie. Dacă dintele are o suprafaţă de distrucţie mare, în interiorul canalelor se pot ancora dispozitive(prin însurubare sau cimentare) care vor permite recuperarea rădăcinii, reconstrucţia şi aplicarea unei coroane.

Există uneori posibilitatea apariţiei unor infecţii pe vârful rădăcinilor unui dinte cu tratament endodontic; în acest caz se recomandă fie retratarea endodontică a dintelui(dezobturarea canalului, aplicarea de substanţe dezinfectante în canal) fie intervenţia chirurgicală prin care se îndepărtează vârful infectat al rădăcinii(rezecţie apicală).

Instalarea unei pulpite se face progresiv, este însoţită de durere situată pe paliere diferite, dar culminează cu dureri puternice, pulsatile în dinte, care ulterior iradiază înspre maxilar sau uneori înspre ureche. La început durerea este relativ scurtă, este calmată de medicamente, dar odată cu trecerea timpului, modificările sunt ireversibile şi duc la agravarea simptomatologiei. Deci, decizia de a amâna intervenţia stomatologică(singura necesară) poate duce la apariţia complicaţiilor infecţioase, deoarece bacteriile din interiorul canalelor pulpare se înmultesc excesiv şi produc infectarea maxilarului, care înseamnă umflarea zonelor din vecinătatea dintelui,urmate de deformarea facială. Administrarea de antibiotice(foarte des experimentată de pacienţi),nu poate rezolva problema imediat, efectul de limitare a infecţiei, consecutive administrării de antibiotice apare doar după 3-4 zile. Durerile puternice din această perioada sunt foarte greu de calmat(se produce străpungerea osului de către puroi), chiar intervenţiile stomatologice sunt limitate deoarece, efectul anestezicului nu se poate instala în prezenţa proceselor inflamatorii(formarea puroiului). Cel mai frecvent se recomandă incizia chirurgicală în zona abcesului, uneori drenajul prin trepanarea dintelui. Recomandarea clară este de a nu aştepta niciodată ca o durere de câteva ore, persistenţa să se rezolve “de la sine”, ci de a suna pentru o programare, şi instituirea unui tratament capabil să stopeze dezvoltarea proceselor infectioase. Experimentarea unor episoade dureroase, soldate cu formarea abceselor, dublate de amânări successive, duc la constituirea infecţiilor cronice, care condamnă definitiv dintele la extracţie.

Un dinte care a fost supus unui tratament endodontic, poate avea modificări de culoare care se instalează în timp. Acest neajuns poate fi remediat(parţial sau total) fie prin tehnici endodontice de albire, fie prin aplicarea unei coroane, total fizionomice.

Citeste mai mult despre tratamentul endodontic cu laser...