Cariile dintilor temporari pot apare foarte devreme în condiţiile persistenţei unui mediu acid bucal dar mai ales în condiţiile unei structuri dentare cu probleme de mineralizare. Cariile atât la adulţi cât şi la copii sunt consecinţa acumulării de acid(din transformarea zaharurilor) care deteriorează smalţul, permiţând astfel bacteriilor să pătrundă din ce în ce mai adânc în profunzinea dintelui. Riscul crescut al copiilor şi adolescenţilor de a face carii este determinat de obiceiurile proaste de igiena; azi se ştie că o bună igienă orală dublată de controale dentare de două ori pe an, duc la o rata scazută de carie. Controlul stomatologic are meritul de a descoperi la timp ce nevoi de îngrijire suplimentară sau de prevenire au nevoie dinţii copilului(fluorizare, sigilare).

Copii: 0-4
Dinții îşi încep formarea înainte de naștere.
După vârsta de 6 luni, erup primii dinţi temporari("de lapte"). Erupția dinților se întâmplă în momente diferite pentru fiecare copil. Părinţii nu trebuie să fie îngrijoraţi de momentul erupţiei dar mai ales dacă dinţii întârzie să apară, deoarece fiecare copil are ceasul său biologic. Dacă dintele există, el va erupe atunci când primeste impulsul de erupţie. În perioada de erupţie, gingiile suferă transformări, devin mai sensibile şi pot chiar să se infecteze; de aceea este bine ca în această perioadă curăţirea dinţisorilor şi a gingiilor să se realizeze cu ajutorul compreselor umede, îmbibate în apă de gură. Între timp copilul va trebui să utilizeze acele inele de silicon, cu care îşi realizează automasajul gingival. Erupţia se finalizează la vârsta de 3 ani, prin apariţia a 20 de dinţi temporari(de lapte) ritmul lor și ordinea de erupţie variază; ideal ar fi ca aceştia să nu se carieze. La vârsta de 6 ani începe erupţia dinţilor permanenţi, care continuă până la erupţia molarilor de minte(vârsta 21-25 ani), dacă aceştia există în maxilar, deci un număr de 32 dinţi sau 28 de dinţi dacă nu există molari de minte.
Este indicat ca părintele să examineze vizual dinţii, încercând să identifice zone care îşi schimbă culoarea(posibil zone de iniţiere a cariei). O precizare clară trebuie făcută în legătură cu lichidele îndulcite sau chiar sucurile de fructe din biberon. Sunt cauza principală de demineralizare(slăbire a smalţului), care duc la apariţia precoce a cariilor "cariile de biberon" mai ales atunci când timpul de stagnare a lichidului în cavitatea bucală, creşte, în special în timpul noptii. O regulă fără echivoc este aceea ca în timpul nopţii, în biberonul copilului nu trebuie să fie decât apă sau ceai neândulcit, deci biberonul cu "orice" nu trebuie să fie folosit cu scop de suzetă. Periajul trebuie realizat cât mai des(4 ori), mai ales că un copil are mai multe mese pe zi, dar obligatoriu înainte de culcare. Pentru copii, periuţele au perii moi, sunt viu colorate şi reprezintă un punct de atracţie, o joacă, iar pasta de dinţi trebuie să fie fără fluor şi în cantitate mică(bob de mazăre). Copilul trebuie să exerseze atunci când mai creşte şi tehnicile circulare de periaj

Copii 5-8
La această vârstă, copilul ar trebui să fie în măsură să-şi spele singur dinţii. Este esențial ca părinţii să supravegheze din umbră atât tehnica de periaj dar mai ales regularitatea efectuării periajului. Asigurați-vă că periajul se realizează de două ori pe zi, dimineaţa şi seara cu pastă de dinţi cu conţinut de fluor de mărimea unui bob de mazăre. Modul corect de periaj pentru copii este acela care aplică mişcări circulare pe fiecare dinte. Secvențele de periaj parcurg toate cele 5 suprafeţe ale molarilor, zonele din spate fiind întotdeauna cele mai expuse apariţiei cariilor. Periajul limbii este şi el important, deoarece permite eliminarea bacteriilor care stagnează pe suprafaţa limbii și previne respiraţia urât mirositoare.

Copii 9-12
La această vârstă copilul trebuie să stie singur ce are de făcut: frecvenţa periajului, când trebuie schimbată peria uzata, când apare o coloraţie nefirească pe suprafaţa dinţilor, când apare o sensibilitate(la stimul rece, dulce), când are următoarea programare la cabinetul stomatologic.

Adolescenți
Cel mai bun mod pentru adolescenţi de a se bucura un zâmbet frumos este să înceapă de la o vârstă fragedă prin obiceiuri corecte de igienă orală. Datorită modificărilor psihologice specifice pubertăţii este posibil ca mulţi dintre adolescenţi să neglijeze periajul şi îngrijirea corectă a cavităţii bucale. Experimentarea curiozităţilor culinare de tip fast food, a băuturilor carbogazoase sau a fumatului pot determina o perioadă cu risc crescut de demineralizare a smalţului, cu instalarea cariilor, simultan pe mai multe suprafeţe dentare. Adolescenţii trebuie să adauge în rutina de igiena bucala zilnică atât firul interdentar cât şi apele de gură , mai ales pe cele cu conţinut de fluor; acesta blochează dezvoltarea plăcii bacteriene. Placa bacteriană este un strat subţire de biofilm format din bacterii şi resturi alimentare. După o acumulare de două zile, aceasta devine vizibilă, în strat subţire, lângă gingie, pe suprafaţa dentară. Acumularea progresivă duce ulterior la afectarea smalţului iar prin mineralizare, placa bacteriană se transformă în tartru dentar.